Bun venit pe tărâmul dezvoltării personale – fără limite!

2017 / 12 aprilie

De la trădarea de sine la iubirea de sine

Miercurea Mare

La mijlocul procesului de Life Coaching transformaţional, aprofundăm relația dintre Lumină și Umbră în procesul de dezvoltare personală.

Ce poate înseamna pentru omul secolului XXI oportunitatea de a-și investi munca de un an pentru a onora ceva intangibil, dar extrem de valoros?

Oare nu este preferabil să ne concentrăm pe ceva palpabil, pe 30 de arginți, chiar cu riscul de a ne amaneta viitorul? Sau poate aici se ascunde Umbra, răul pe care l-am ascuns chiar și de noi înșine și de care credem că ne-am eliberat.

Pentru înţelegerea procesului de auto-coaching propus şi realizarea sa în succesiunea firească, parcurgeţi mai întâi prima parte, apoi partea a doua, a treia şi a patra.

Ospăţ la Simon Fariseul

Înțelegerea limitată și Iubirea necondiționată

Personajele acestei zile sunt:

  • Iuda Iscariotul, apostolul erudit, rafinat, cu contacte în rândul Sinedriului, ce-L percepe pe Iisus drept un mijloc pentru a-și spori puterea, plăcerea și bogățiile, și
  • Maria Magdalena (cel mai probabil), cu un trecut plin de păcate, dar nutrind o iubire necondiționată față de Iisus.

Cei doi întruchipează calea rațiunii și cea a pasiunii, despre care am mai vorbit deja, fiind diferențiați și de aspectul spre care își concentrează atenția:

  • Umbra întunecată a Eului, ce nu se manifestă decât în situații cu puternică încărcătură morală, ducând la comportamente contradictorii și trăiri paradoxale,
  • Lumina divină a Sinelui care, prin dezvoltarea personală orientată spre autenticitate, ajunge să emane în exterior chiar și când nu facem ceva excepțional (modern, îi spunem charismă).

Fără a ne asuma Umbra și afirma Lumina, nu ajungem la împlinirea propriului potențial.

Trădarea lui Iuda

Nevoia de înțelegere și control ne rătăcește

„Între Cer și Pământ există mai multe lucruri decât mintea omenească ar putea cuprinde vreodată”, constata Shakespeare. Și totuși,

când se identifică cu Rațiunea, conștiința își creează iluzia că ar putea înțelege, explica și controla tot ce se întâmplă în viața noastră.

Iuda Iscariotul a fost singurul apostol al lui Iisus provenit din Iudeea, regiunea cea mai civilizată și educată din acea vreme. De aici complexul de superioritate față de ceilalți, posibil chiar față de Iisus, ce stă la originea acțiunilor sale. Vă aduceți aminte de păcatele capitale prezentate ieri? Mândria, lăcomia, avariția, invidia, apatia se manifestă în diferite episoade din Evanghelie în care este și el prezent, iar furia apare în momentul în care o vede pe Maria vărsând mir în valoare de 300 de dinari pe picioarele lui Iisus, în loc să-i doneze banii respectivi.

În ciuda educaţiei sale, Iuda a fost discipolul care a înțeles cel mai puțin ideea de Regat Ceresc despre care vorbea Iisus, precum și cel care nu a acceptat schimbarea vechii legi a Talionului, centrată pe judecată și pedeapsă, cu cea nouă, a Iubirii necondiționate. De ce? Pentru că erau doar enunțate astfel încât să aibă impact emoțional și imaginativ, fără a fi explicate sau justificate.

În schimb, este cel care a avut controlul asupra donațiilor făcute pentru întreținerea grupului de discipoli, precum și programul și întâlnirile lui Iisus după venirea la Ierusalim.

Aceeași nevoie de control pare să-l fi împins să-l trădeze pe Iisus, convenind cu șefii religioși să-l dea pe mâna gardienilor Templului, pentru a fi judecat pentru blasfemia de a se prezenta drept Rege. Rațional și moral, acțiunea sa este perfect explicabilă: Iuda a respectat legea, ierarhia religioasă, interesele Statului – așa cum le înțelegea el. Și, în plus, a primit și o pungă cu 30 de siclii de argint, dovada palpabilă a importanței contribuției sale.

Jungian vorbind, prin el s-a manifestat Umbra hrănită de păcatele capitale, singurul despre care nu știm nimic fiind desfrânarea.

O persoană condusă de Umbră are impresia că face bine făcând rău, că se salvează pe sine sacrificându-i pe ceilalți.

Și poate aduce foarte multe argumente morale și raționale cu care să-și justifice acțiunile, cu un singur scop: demonstrarea faptului că nu are nicio responsabilitate legată de consecințele faptelor sale.

Prezența Umbrei este indicată de pervertirea celor trei calități esențiale:

  • curajul se transformă în fanfaronadă și exhibiționism, ce dispar la prima dificultate sau confruntare,
  • auto-controlul este înlocuit de raportarea la legi exterioare (morale, judiciare, sociale), ce sunt interpretate subiectiv,
  • responsabilitatea este prezentată ca vinovăția celor din jur sau implicare a unor elemente abstracte (soarta, hazardul, voia Domnului etc.).

Regăsirea de sine prin integrarea Umbrei

Regăsirea de sine prin integrarea Umbrei

Întrucât noi știm deja că Iuda s-a sinucis după răstignirea lui Iisus, căzând pradă suferinței morale și remușcărilor, putem da un sens constructiv contactului cu Umbra și transformând experiența într-una eliberatoare.

  1. Recitește sau reamintește-ți ce ai descoperit ieri, când ai transformat cele 7 păcate capitale în virtuțile corespunzătoare. Alege din acea listă 2-3 exemple pe care să le folosești pentru a-ți identifica aspectele de Umbră și a le integra. Parcurge pașii următori pentru fiecare dintre aceste exemple.
  2. Ce decizii, acțiuni sau tensiuni trebuie să-mi asum pentru a reuși, în mod autentic, să fac trecerea de la abordarea distructivă la cea constructivă în această situație? De aș mai avea nevoie pentru ca să-mi pot exprima în mod autentic curajul de a face această schimbare?
  3. La ce excese trebuie să renunț pentru a reuși schimbarea? Ce evitări sau amânări nu-și mai au rostul? Cum verific că lucrurile evoluează în mod optim pentru mine, indiferent de ce ar spune alții?
  4. Ce responsabilități am aruncat în seama altora sau a soartei, norocului? Cum mi le pot asuma? De ce am nevoie ca să mi le pot asuma în mod autentic?
  5. Care au fost explicaţiile şi justificările pe care mi le-am dat până în prezent pentru menţinerea vechii situaţii? Ce beneficii (echivalentul celor 30 de arginţi) am obţinut astfel?
  6. Ce fel de persoană devin asumându-mi curajul, auto-controlul şi responsabilitatea acestei schimbări? Cum se schimbă relaţiile cu ceilalţi şi cu societatea? Ce-mi devine accesibil sau apare nou în viaţa mea?
  7. Dacă compar răspunsul de la punctul 5 cu cel de la punctul 6, merită să fac schimbarea? Cum îmi voi explica şi justifica schimbarea, faţă de mine şi faţă de ceilalţi?

William Blake - Femeia păcătoasă

Iubirea necondiţionată şi relaţia cu Sinele

Pentru cei care au avut şansa să fie în contact cu Iisus, acesta a fost personajul asupra căruia fiecare dintre ei a proiectat propriul Sine, propriul ideal de devenire umană. Faptul că, descriind acelaşi eveniment, patru dintre apostolii săi ne transmit informaţii diferite se datorează şi acestui fapt. Fiecare L-a perceput prin prisma propriului potenţial interior şi a propriului set de valori.

Episodul ungerii cu mir a lui Iisus (astfel încât să corespundă adjectivului grecesc Christos – cel uns, cel miruit) este un astfel de exemplu. Două evanghelii spun că mirul a fost vărsat pe capul lui Iisus, alte două spun că pe picioarele Sale. Trei menţionează că mai mulţi discipolii au fost deranjaţi de acest gest, iar a patra îl indică pe Iuda Iscariotul ca reproşând excesul de a risipi agoniseala de un an (300 de dinari, echivalentul salariului minim anual din acea perioadă) pentru a-l omagia pe Învăţător, în loc să contribuie la întreţinerea comunităţii.

Dar, mai ales, o singură Evanghelie menţionează prenumele femeii care a încălcat o mulţime de reguli, atingându-l pe Iisus, spălându-i cu lacrimi picioarele şi spărgând vasul de alabastru, pentru a-i oferi tot mirul scump de nard şi a-l întinde cu părul său. Cu toate că Iisus, dând-o pildă de iubire nemărginită şi necondiţionată, a cerut ca ea să fie pomenită în veci!

În tradiţia iudeo-creştină, ungerea cu mir reprezintă un ritual sacru, ce indică o poziţie specială pe care o ocupă în societate persoana respectivă: rege, împărat, mare preot etc. Ritualul este îndeplinit de obicei de un bărbat, aflat pe cea mai înaltă treaptă sacerdotală: arhiepiscop, patriarh, papă etc.

Or, despre Maria Magdalena se spune că era o femeie ce păcătuise mult, termen eufemistic ce indică că era vorba despre o prostituată.

Dar, aşa cum s-a demonstrat în mod repetat în istorie, practicarea prostituţiei nu echivalează cu păcatul desfrânării, ci poate fi o cale spre sfinţenie (de exemplu sfânta Taisia).

Dacă vom citi relatările din toate cele patru Evanghelii, vom constata că Maria Magdalena a concentrat în gestul său toate cele 7 virtuţi capitale:

  • aşezându-se la picioarele lui Iisus, şi-a exprimat modestia,
  • aşteptând până când aceasta s-a întors spre ea, când a simţit că I-a udat tălpile cu lacrimi, a avut răbdare,
  • limitându-şi zona pe care o atingea la picioarele Mântuitorului, a dat dovadă de moderaţie,
  • folosind un întreg flacon de mir scump, de cea mai bună calitate, a demonostrat generozitate,
  • oferindu-i lui Iisus ceea ce nu-i fusese oferit de Simion Fariseul, adică spălarea picioarelor şi îmbrăţişarea cu care orice gazdă îşi întâmpina în acea vreme oaspeţii, şi-a dovedit bunătatea,
  • ca să nu se lase perturbată de comentariile bărbaţilor, şi-a activat perseverenţa,
  • iar puritatea gestului său a fost demonstrată de faptul că nu a cerut nimic, în schimb a primit iertarea tuturor păcatelor, ca o restabilire a fecioriei sufleteşti.

În plus, gestul său a izvorât din iubirea necondiţionată, ce îi va permite să fie prima persoană cu care se va întâlni Iisus după Înviere.

Mirul valorând 300 de dinari condensează în el esenţa virtuţilor pe care le-am exprimat vreme de un an întreg. Şi revărsat cu iubire necondiţionată, are puterea de a transforma viaţa şi a activa pe deplin Potenţialul interior.

Flacon antic pentru mir

Colectarea şi răspândirea mirului virtuţilor

Vă propun un exerciţiu ce va condensa esenţa faptelor bune, altruiste, din ultimul an şi va deschide calea spre contactarea Potenţialului interior.

  1. Asigură-te că vreme de 20-30 de minute te poţi concentra exclusiv pe acest exerciţiu, fără întreruperi sau perturbări. Alege un cuvânt şi un gest care, pentru tine, vor reprezenta echivalentul vasului de alabstru în care se ţinea mirul.
  2. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ai dat dovadă de modestie şi ţi-ai exprimat respectul faţă de alte persoane. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă gestul şi spune în gând cuvântul pe care ţi le-ai ales anterior.
  3. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ai dat dovadă de moderaţie şi ţi-ai folosit autocontrolul. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă acelaşi gest şi spune în gând acelaşi cuvânt ca la pasul anterior.
  4. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ai dat dovadă de generozitate şi ai împărtăşit cu ceilalţi din experienţele, cunoştinţele sau bunurile tale. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă acelaşi gest şi spune în gând acelaşi cuvânt ca la paşii anteriori.
  5. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ai dat dovadă de bunătate şi ai contribuit la succesele şi dezvoltarea celorlalţi. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă acelaşi gest şi spune în gând acelaşi cuvânt ca la paşii anteriori.
  6. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ai dat dovadă de răbdare şi ai putut aştepta, accepta, ierta. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă acelaşi gest şi spune în gând acelaşi cuvânt ca la paşii anteriori.
  7. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ai dat dovadă de perseverenţă şi ai trecut peste dificultăţi sau întârzieri. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă acelaşi gest şi spune în gând acelaşi cuvânt ca la paşii anteriori.
  8. Reaminteşte-ţi o situaţie concretă din ultimul an în care ţi-ai manifestat puritatea, exprimând prin acţiunile tale inocență, bucurie și pasiune. Retrăieşte cât mai intens acea situaţie, pentru a intra în contact cu emoţiile, gândurile, gesturile ce o însoţesc. Inspiră de 3-4 ori profund, pentru a intensifica această stare şi apoi fă acelaşi gest şi spune în gând acelaşi cuvânt ca la paşii anteriori.
  9. Adu în faţa ochilor mâna cu care ai făcut gestul şi strânge uşor palma, astfel încât să pară o floare sau un vas. Fă gestul şi spune cuvântul, pentru a activa cele şapte virtuţi. Imaginează-ţi că ţii în mână tot ce este mai pur, valoros şi puternic din întreaga ta viaţă şi lasă să apară în tine iubirea necondiţionată faţă de aceste calităţi. Suflă uşor, de 3-5 ori, pentru a transmite căldura, lumina şi energia iubirii spre calităţile concentrate în mâna ta şi observă cum acestea se amestecă, se contopesc, se transformă în ceva care îţi transmite un miros distinct – parfumul tău autentic.
  10. Răspândeşte pe creştetul capului această esenţă, iar apoi urmăreşte cum ea coboară, pe corp şi prin corp, din cap până în picioare, purificându-te şi energizându-te. Poţi oricând să mai adaugi un pic de esenţă pe creştetul capului, activând-o cu ajutorul gestului şi cuvântului rostit în minte. Lasă tot procesul să se deruleze de la sine, firesc şi natural, în ritmul cel mai potrivit pentru tine. Bucură-te de această experienţă, de starea pe care ţi-o produce şi eventual de informaţiile sau inspiraţiile pe care ţi le oferă. Apoi, scrie, desenează sau modelează ceva ce pentru tine poate păstra efectele trăirilor avute.

Articole similare

Am loc alături de tine? Observaţi o plajă plină ochi de turişti într-o zi de vară şi observaţi cum îşi delimitează oamenii propriul lor spaţiu. Unii îşi întind prosoapele cât...
Visul cel mare şi provocator Al treilea episod din procesul de Life Coaching transformaţional inspirat de Săptămâna mare vă permite aprofundarea cunoaşterii de sine şi reconectare...
Cum NU se face performanţă De la fotbaliştii români învăţăm cum NU se face performanţă. Primul pas - şi cel mai important - este să ne comparăm constant cu ceilalţi. Şi să ne...
Viața și profesia se susțin reciproc Percepute adesea ca excluzâdu-se reciproc, cele două tipuri principale de coaching sunt, de fapt, complementare. Dacă în zona Business accentul este p...
Noile profesii de coach, trainer şi consilier R... O clarificare a relaţiei dintre psihologia umanistă şi profesiile care o aplică: training, coaching, consiliere. Prezentare ţinută în faţa ...

Nu se mai pot face comentarii.