Bun venit pe tărâmul dezvoltării personale – fără limite!

2017 / 23 ianuarie

România – pe gheață subțire

România pe gheaţă subţire

La 10 ani de la aderarea la UE, democrația românească pășește din nou pe gheață foarte subțire. Forțarea notei de către Stradă sau Putere riscă să destrame întreg țesutul social. Este un test al rezistenței și stabilității Statului de Drept – singurul garant real al siguranței și prosperității României.

Art. 16 al Constituției consfințește că „nimeni nu este mai presus de lege” și că nu sunt admise nici privilegiile, nici discriminările.

Strada se simte discriminată și semnalează apariția unui grup privilegiat – deținătorii puterii legislative și executive din Stat.

Iar „albirea” dosarelor celor care, în diferite forme, au comis fapte de corupție din categoria abuzului în serviciu sau al conflictului de interese este percepută drept un privilegiu acordat prin intermediul unui flagrant conflict de interese.

Ne confruntăm cu o întrebare fundamentală: Legiuitorul poate fi deasupra legii? Poate să-și folosească discreționar puterea temporar câștigată prin alegeri? Poate încălca una dintre valorile supreme, enunțată de art. 1 din Constituție ca fiind garantată și inalienabilă: Dreptatea?

Iar aici mai intervine o nuanță: chiar dacă este izvor de drept, prin Ordonanțele de Urgență, Guvernul face parte din puterea executivă, nu legislativă a Statului. Art. 61 alin.1 din Constituție este cât se poate de explicit:

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

Își poate delega Guvernului funcția legislativă, prin lege specială de abilitare, dar, conform art. 115 alin. 1, exclusiv „în domenii care nu fac obiectul legilor organice”. Or, alin. 73 alin. h și j precizează clar că „infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”, respectiv „acordarea amnistiei sau a graţierii colective” SUNT legi organice.

Mai mult, Legea nr. 4/2017 indică, punct cu punct, care sunt domeniile și temele de legiferare ce sunt delegate Guvernului până la reluarea lucrărilor Parlamentului în sesiune ordinară. Or, niciunul dintre cele 11 domenii nu include Justiția, niciuna dintre cele 29 teme delegate nu se referă la modificări ale Codului Penal, de Procedură Penală sau la acordarea unei grațieri colective.

Pe cale de consecință, în termeni constituționali, încă înainte de a fi adoptate ambele Ordonanțe de Urgență care au scos oamenii în stradă sunt lovite de nulitate și nu au cum să producă efecte întrucât urmează să fie emise de o instituție a Statului ce nu are competență în acel domeniu.

Mai mult, semnatarii acelor documente se pot face vinovați de încălcarea unei întregi serii de articole din Noul Cod Penal:

art. 300 – Uzurparea funcției: „Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale” „şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”,

art. 297 – Abuz în serviciu: „ Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”,

• art. 286 – Înlesnirea evadării, cu agravantele de la alin. 2 lit b și c: „Înlesnirea prin orice mijloace a evadării” „a două sau mai multor persoane în aceeaşi împrejurare” și „unei persoane reţinute sau arestate pentru o infracţiune sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsă”.

Dincolo de eforturile armatei de manipulatori care încearcă să ascundă sub preş toate aceste elemente, ele sunt simple, clar şi accesibile oricărei persoane care stă să se documenteze şi apoi să gândească cu propria minte.

Cred că de această dată Curtea Constituțională va avea de lămurit ceva mai mult decât dacă Puterea Executivă are sau nu dreptul să schimbe legi organice. Dacă membrii Guvernului Grindeanu își vor asuma riscul comiterii acelei serii de infracțiuni,

Curtea Constituțională va trebui să decidă în ce măsură un act normativ, adoptat prin încălcarea unei întregi serii de prevederi constituționale, de către o instituție ce uzurpă dreptul emiterii acelui act, va putea să producă efecte juridice sau este lovit de drept de nulitate.

Mai explicit: în ce măsură voturile ce au instalat Guvernul Grindeanu îi dau dreptul să încalce prevederile art. 1, alin. 5 al Constituției:

„În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

În funcție de decizia lor (în cazul în care, desigur, Guvernul va continua să înainteze pe gheața subțire) vom ști dacă, într-adevăr trăim în Statul de Drept proclamat de art. 1, alin. 1 din Constituție, sau ne-am întors la democrația populară de pe vremea lui Ceaușescu.

Articole similare

De la traumă la acţiune Nu ştiu când, ce şi cum aţi aflat despre ceea ce s-a petrecut în ultima noapte a clubului Colectiv. Nu ştiu dacă arătaţi cu degetul spre patroni, o...
Strada și guvernanții își redistribuie Puterea S-au spus și scris multe despre ceea ce se întâmplă în România ca urmare a adoptării și apoi abrogării OUG 13/2017. Dincolo de argumentele legale, pol...
Românii preferă democrația și s-au desprins de aut... Sondajul de opinie realizat de Fundația Leaders în perioada 12-15 noiembrie 2015, cu 1243 respondenți la nivel naţional, indică că în majoritate român...
5 Mituri despre Profesia de Coach Din 2013, profesia de Specialist în activitatea de coaching este înscrisă în COR, devenind oficială în România. Fiind atât de nouă și, în același t...
România – sclava sărăciei Periodic, mass-media scoate la iveală o realitate cutremurătoare: în România secolului XXI persistă sclavia. Imagini cutremurătoare şi interviuri impr...

Nu se mai pot face comentarii.